Istoricul localităţii

Cu toate că satul Podoleni exista cu mult înainte, el apare menționat documentar abia în anul 1479, la data de 9 martie, aparținând pâna atunci unui anumit Bogdan Stolnic, este vândut pentru 872 zloti tătărești lui Avram Frâncul.

 

Acest act de vânzare întărește hotarnica satului Podoleni, întocmită de panii Micota și Rareș, pârcalabi de Neamț si anume: „începând de la apa Bistriței, la o movilă săpată și de acolo la o piatră, apoi iarăși la o piatră, apoi la deal, la fântâna lui Hriș și de acolo în sus la un stejar cu bour și de acolo până la o movilă săpată, apoi din semn în semn pâna la movila lui Dosnea și de acolo până la pârâul Faiva, apoi de la Faiva pâna la matca pârâului Negriteasca, pe la capătul iazului celui mare, la o fântână și de acolo la o movilă aproape de drum, apoi o piatră din semn în fântână și de acolo la o movilă aproape de drum, apoi o piatră din semn în semn iarăși la Bistrița".

 

În anul 1479, când are loc vânzarea moșiei Podoleni, Bogdan Stolnicul - proprietarul ei - era de cel puțin 80 ani, lucru susținut și de către N. Costachescu, care urmărește evoluția acestui slujitor domnesc încă înainte de urcarea lui Ștefan cel Mare pe tronul Moldovei.

 

De aici rezultă că la 9 martie 1479, satul Podoleni avea o vechime mult mai mare, fiind în proprietatea lui Bogdan Stolnicul „dreapta ocina și moștenire din al său uric drept". Considerăm că așezarea a mai fost menționată și în alte documente și mai înainte de 1479, dar vremurile grele, de cumpănă, abătute asupra țării au fost ca ele să dispară, sau poate nu au fost înca descoperite. 

 

Satul Podoleni apare după 1479 într-o serie de documente, dintre care amintim pe cel din 5 martie 1599, prin care Ieremia Movila dă carte de judecată între Agaton episcopul Romanului și Golis Iagnicerul, pentru Podoleni din hotarul Costinilor. În urma carții de judecată, Podolenii rămân în posesia Episcopului de Roman.

 

La începutul secolului al XVII-lea, mai exact pe 26 noiembrie 1606, Simion Movila Voda, prin hislov domnesc, dădea satul Podoleni și islazul Verdele în posesia mănăstirii Râșca. Apoi este cumpărat de către armașul Grumezea care primește zăpiș pentru moșia cumpărată la 24 aprilie 1656. Dabija Vodă dă zăpiș de întăritură pentru moșia cumpărată la 24 aprilie 1656. Dabija Vodă dă zăpiș de întaritură pentru vânzarea Podolenilor lui Nicolo-Vtorii, vistiernic, cel de-al doilea bărbat al Alexandrei, giupâneasa Grumezei, întrucât călugării de la mănăstirea Râșca au vrut să strice actul de vânzare al moșiei Podoleni, armașului Grumezea. În anul 1681, se face o nouă hotarnică a Podolenilor după Ursu Vornic și Andrei Mihulet, uricanul.

 

Cercetările făcute în perimetrul comunei de către arheologul Constantin Mătasă, întemeietorul Muzeului Județean de Istorie, au scos la iveală numeroase urme care atestă existența din vremuri memoriale a unor așezări pe tritoriul comunei de astăzi.

 

Astfel pe dealul Teiului, deasupra terasei superioare a malului stâng al Bistriței, la o adâncime de 50 cm, s-au găsit urme din epoca bronzului, urme răspândite și mai spre nord de Movila Poitelea. Pe valea Pârâului Verdele, pe dealul Malaiastea, s-au descoperit cioburi din epoca daco-romană, între care și un vârf de amforă. Între Movila Podolenilor sau Movila Poitelea și mai sus, spre nord, pe valea pârâului Verdele, unde se află Movila Flocoasa, s-au descoperit (la adâncimi variind între 48-85), pamânt ars  și cioburi de ceramic, ale căror proveniență nu a putut fi datată cu precizie.

Înapoi


Galerie Foto Carte de oaspeți

Vremea

Calendar