Cadrul fizico-geografic

Descrierea fizică a localității
Amplasarea geografică a localității:

 

Limitele geografice și localitățile învecinate:

  • La nord: teritoriul comunei Mărgineni (drum Zanesti-Traian-Negritesti);
  • La est: teritoriul comunei Români (convențional);
  • La sud: teritoriul comunelor Borlești, Rediu, Costisa (pârâul Durnești);
  • La vest: teritoriul comunei Zanesti (lunca Bistriței).

 

Relieful
Caractersistic comunei Podoleni este de terase și coline usor ondulate. În lunca Bistriței se află o primă terasă de luncă de 0,5 - 1 m sub formă de trepte și grinduri. Acestea sunt alcătuite din pietrișuri și nisipuri. Terasa a doua, cu altitudinea relativă de 5 m, are fruntea puțin evidențiată, dar podul e neted și larg. Terasa a treia, cu altitudinea relativă de 50 m, este cel mai bine pusă în evidență, având fruntea abruptă marcată local de eroziuni torențiale. Aceasta este alcătuita din pietrișuri nesortate cu elemente eterogene.

 

De aici, se trece spre zona mai înalta din nord-est, cu dealuri ondulate ușor, dintre care se remarcă dealul

Făget.

 

Acesta este cuprins între Valea Slatinei la vest, movila Flocoasa la nord, dealul Dolcani la est iar la sud

vine în contact cu terasa înalta a Bistritei, mai sus descrisă. Aspectul de culme înalta parțial împadurită iese clar în evidență atunci când este privit de pe dealurile joase din nord. Versantul estic are un relief slab fragmentat, pantele sunt reduse cu excepția frunții terasei de 50 m. Altitudinea medie este de 280 m, altitudinea maximă este de 415 m, iar cea minimă este de 240 m.


Aflată la ieșirea din depresiunea nemțeană a Bistriței, comuna are un climat umed - temperat, la adăpostul dealurilor nordice, parțial împădurite, care taie calea crivățului din partea Romanului. Ca peste tot în țară, asistăm neputicioși la recentele schimbări climatice, cu anotimpuri haotice și cu precipitații fie prea exces, fie aproape lipsă. Totuși proximitatea și mica adâncime a apelor freatice permit locuitorilor să nu sufere de seceta în exces.


Din dealurile de nord - est izvorăsc pâraiele Verdele, Colacu și Calnis, ultimele două având cursul inferior cu multe meandre. Acești afluenți ai Bistriței au debitul maxim la desprimăvărare, când de obicei, produc mari pagube reversându-se, în rest având debit relativ constant, iarna înghețând la suprafață. Pe cursul pârâului Verdele s-au amenajat cinci iazuri pentru pește - de la satul Vârlan pâna la nord de Podoleni - din care astăzi mai rezistă doar un singur iaz populat cu pește apaținând întreprinderii PISCICOLA Piatra Neamț.

 

Vegetața și fauna
Sunt cele tipice zonei de coline și vâlcele. În pădurile de foioase se aflau pe vremuri sălbăticiuni tipice precum iepuri, căprioare, mistreți, vulpi, lupi, etc. Păsările sunt comune zonei de baltă și sunt majoritar migratoare. Fără să dețină fânețe, comuna are dealuri cu pășuni și islazuri, unde iarba regenerată anual permite pășunatul cailor și cornutelor. Nu sunt rezervații naturale pe teritoriul comunei, nici floră sau faună protejată prin lege.

Înapoi


Galerie Foto Carte de oaspeți

Vremea

Calendar